indice    introduzione    home page

CANTI POPOLARI | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |

La tradizione popolare

canti che si ispirano alla bellezza femminile
Stanotti mi nzonnài ch'eramu morti,
uniti ed abbrazzàti, anima mia.
Li medici valenti e tantu accorti
facènu supa di nui l'anatomia.
Poi cu' li loru ferra acuti e forti
ndi squartàru lu pettu a tia e a mmia.
Restàru tutti sbarrogàti (a) e smorti,
ca a ttia trovaru ddu' cori e nullhu a mmia.
(a) = sbalorditi
(n.d.r.)tra le tantissime poesie del libro, ho scelto quelle che mi son parse le piú interessanti.
Le note sono a piè di poesia.
Bellha, chi di li bellhi si' l'artera(a)
e di li bellhi si' la capitana,
lu suli ti 'ndotàu la prima spera
e cu ti vidi ti disìja e t'ama.
Ed eu, l'amaru, chi passu d'ogn'ura,
penza lu cori meu si 'ndavi peni.
Tiresa, anima mia, rrama d'amuri
non vidi ca pe' ttia chist'arma mori?
(a)=Alta più di tutte.
Bella figghjola quantu siti onesta
finu a lu caminari siti mastra.
Quandu v'affacciati a ssa finestra,
pari s'affaccia 'na rosa di grasta.
L'amici e li parenti fannu festa,
lu suli cu' la manu si cuntrasta.
Bella figghjòla chi vi pettinati,
ssa trizza a mmanu destra la teniti
e cu' nu filu d'oru l'attaccati.
Ssa facci spandi rosi e vui arridìti.
E vui la sira, quandu vi curcati,
l'angeli vi fannu a ninna e vui dormiti.
E la matina, quandu vui v'arzati,
li raggi di lu suli trattenìti.
Supa lu mari frabbicài nu ponti
di petri, di calamita e di brillanti,
e lu fici cu' suduri e stenti,
'sti povari brazza mei ca sunnu stanchi.
E non lu fici mu passanu genti,
ca lu fici mu passa la me amanti.
E si pe' sorta passarènu genti,
vògghju mu fazzu n'attu cchjù galanti.
Vinni mu cantu ca ci fui mandatu
di chillhu ca vi voli tantu beni,
mi dissi mu vi cantu mpassionàtu
e mu vi cuntu tutti li so' peni.
Mi dissi ch'è comu n'arburu tagghjàtu,
chi senza dericàti(a) s'ammanteni.
Pe' vidiri quant'esti 'nnamuratu,
l'apritisi la porta c'ora veni.
(a) = radici
Non luci tantu a nivi d'Asprumunti,
quantu luciti vui, me' cara ddia.
Luci ssa facci, ssi gìgghji(a) e ssa frunti,
pari ca tuttu l'oru llhòcu sia.
Di ssi labbra lu jetti junti junti(b),
oru massicciu e atta argenteria.
E ancora, anima mia, non simu giunti,
tu pati peni ed eu mori pe' ttia.
(a)=ciglia
(b)=quantità compresa nelle mani giunte
Quandu nescisti tu, rosa marina,
armàru festa lu suli e la luna,
ficiru paci Palermu e Missina
e vattijàtaa a lu funti di Ruma.
La cummari tua fu la rigina
e lu sangianni toi Sagra Curuna. b
E mbiàtu cu' ti nd'avi pe' vicina,
nd'avi lu paradisu e non s'adduna. c
(a)= battezzata
(b) il tuo compare la corona sacra (cioè il re)
(c)= si accorge (da catal. adonarse)

Valid XHTML 1.0 Transitional