indice    introduzione    home page

CANTI POPOLARI | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |

La tradizione popolare

canti con senso angoscioso della vita o di rimpianto
Tuttu lu beni meu eri a li fasci,
quand'eru piccirillhu e no sapìa.
Cu mi pigghjàva sempi nta li brazza,
cu mi facìa la ninna , gioia mia.
Ora chi sugnu randi ognun s'arràssa(a)
pari ca portu lu focu cu' mmia.
Ti pregu, mamma, tornami a li fasci,
mu ndàju li carizzi chi ndavìa.
(a) = si scansa.
(n.d.r.)tra le tantissime poesie del libro, ho scelto quelle che mi son parse le piú interessanti.
Le note sono a piè di poesia.
Quandu nesciru st'ossa, me l'amaru
non era notti e gran scuru facìa.
Quandu mi portaru a vattijàri,
mi mori lu parrìnu pe' la via.
A la mammìna la pigghjàu nu mali,
lu previti lu mpittàu la sagristia;
Di l'ogghju santu si perdiu la chjàvi
e tùrchju cca' restau l'amaru mia.
O lingui mali, vui chi cosa avìti?
Non vi basta lu jòrnu; mu parlati?
La sira vi cògghjìti tutti uniti,
tutti li libri vecchji li votati.
Votàtivi li vostri, vi voliti:
llhà inta nd'avi chimmu studiati.
Non vorria fari a vita du vitèllhu,
c'allhàtta quandu voli lu vaccàru.
A sira 'u chjùdi nta lu zaccanèllhu(a)
e llha lu lascia sinu a jòrnu chjàru.
Ma poi lu pìgghja cu' lu virgantèllhu:
va, mangia erba, ca lu latti è amaru.
(a) = ovile, stalla(ar. sàkan "abitazione").
Guardu lu celu e l'aria tramùta,(a)
guardu la terra e non vìju la strata,
chjàmu lu focu e l'acqua mi lu stuta,
chjàmu lu ventu e l'aria non hjàta.
Ora chi la fortuna non m'aiuta.
vògghju finiri 'sta vita disperata.
(a) = cambia di color, impallidisce.
Fici 'na casa comu nu villinu,
ora si ndi jìu attu ed abitàu,(a)
chjantài na vigna e fici nu giardinu,
attu li bellhi frutti si mangiàu.
Fici 'na sajìtta(b) a nu mulinu,
ora si ndi jìu attu e macinàu.
Così ti paga stu mundu meschìnu,
mu nd'avi beni cu non lavuràu.
(a) = abitò. (b) = doccia del mulino (lat. "sagitta" saetta).
Si stoccàru li cordi e 'n terra catti.
Di la caduta mia arridìru tutti.
Si voli Ddiu mu mi cangia sorti:
quandu m'arrìdu eu, ciàngiunu l'atti.
Passàu lu tempu meu ch'era levreri,
facìa la caccia mia prima di tutti.
Ed eu jìa a caccia cu' li cavaleri
e sempi era trattatu cchjù di tutti.
Aju sartatu supali(a) e senteri,
ad ogni tana cacciava 'na gurpi.
Ora su' grandi e m'aggravàu lu pedi,
ora non cacciu nè lepri e nè gurpi.
(a)= siepi (lat. "saepalis", appartenente alla siepe).

Valid XHTML 1.0 Transitional